Trecusera cred ca vreo 15 ani de cand vizitasem ultima data manastirile din Bucovina. Fata de locurile natale se pot vizita toate intr-o calatorie de o zi… si asa am si facut. Calatoria a fost in august 2019 si a inceput cu Manstirea Putna, am continuat cu Sucevita si apoi Moldovita. Ultima vizitata a fost Voronet.

Dintre toate, cred ca Putna a ramas ceva mai conservatoare, insa restaurarea lasa mult de dorit si pictura din biserica mare e prea moderna. Toate celelalte au atasat, cu sau fara voie, balciuri in jur si manastirea nu e decat un loc de facut cateva poze. Cel putin Voronet e departe de orice lacas de cult. Daca la celelalte poti evita balciul, la Voronet cam trebuie sa treci prin el sa poti vizita manastirea.

Am ramas cu un gust amar dupa acest circuit si sper sa le vina mintea la cap celor din zona si sa lase manastirile la ce au fost ele in trecut. Sa vinzi suveniruri sau alte obiecte bisericesti e firesc, dar sa faci un balci cu toate chinezariile posibile e departe de orice pelerinaj. Probabil ca bisericile nu au multe de spus in acest sens, dar imi e greu sa cred ca nu pot impune sa dispara unele lucruri din apropierea lor.

Ca traseu de masina au descoperit o bucata de drum foarte frumoasa. Este portiunea dintre Sucevita si Moldovita, pe DN 17A. Pe acest traseu se afla si cea mai mare tiroliana din tara, o gasesti pe Google Maps sub numele de Tiroliana Palma Sucevita Ciumarna. Din cele declarate de proprietar, aceasta instalatie are o lungime de 1.1km si se poate ajunge la o viteza de coborare de 100km/h.

Via ferrata Astragalus

Inainte de intoarcerea in Bucuresti am zis sa mai dam o sansa unui traseu de via ferrata din Romania. Tot in zona se afla si via ferrata Astragalus. Ca pozitionare e in Cheile Sugaului, foarte aproape de Cheile Bicazului. Proiectul a fost amenajat de alpinistul Ticu Lacatusu, care de altfel e cel care poate fi gasit la cabana de unde poti inchiria echipament si plati taxa de acces. Taxa de traseu e modica, doar 10 lei/persoana.

Spre deosebire de traseele de la Baia de fier, acestea sunt de via ferrata in adevaratul sens al cuvantului. Amenajarea e la nivelul celor din Italia din toate punctele de vedere. Sunt 5 trasee in total, unul principal si care acopera ambii pereti. Exista si un traseu pentru cei care vor sa se acomodeze cu echipamentul. Ca dificultate, cel mai greu l-as incadra ca fiind mediu. Partea grea e bine realizata si exista suficiente ancore artificiale de care sa te folosesti sa poti urca.

Ploaia nu ne-a oculit nici aici, prin urmare am parcurs doar o parte din traseu si am decis sa coboram dupa primul perete. La scurt timp dupa ce am ajuns jos a si inceput sa ploua. Din nou o decizie buna, pe stanca nu e de stat cand ploua si asta o stim cel mai bine din Italia.

Transrarau si Castelul Sturdza de la Miclauseni

In octombrie am revenit in zona pentru a face sedinta foto pentru ghidul de inchiriere a unei masini. Pentru a pune mai bine in valoare CR-V-ul oferit de Honda am ales 2 locuri, unul traditional si unul alpin. Prima oprire a fost la Castelul Sturdza de la Miclauseni. Aici de obicei merg mirii sa faca sedinta foto, de altfel a si trebuit sa stau cu masina “la rand” sa termine cele 2 cupluri sedinta.

Al doilea loc a fost Transraraul. Un traseu montan despre care auzisem multe, dar nu reusisem sa-l parcurg. Pentru poze a fost un loc perfect, ca traseu auto montan nu prea poate fi comparat cu Transfagarasan sau Transaplina. E micut si fara prea multe de oferit. Combinat cu o urcare pe Pietre Doameni poate fi o iesire buna de weekend, asta daca nu vii de foarte departe.

Toate in aceeasi calatorie

Cele de mai sus pot fi impachetate fara probleme in aceeasi calatorie de 3-4 zile. Cel putin daca pleci din locuri mai indepartate cum e partea de sud sau vest a tarii ar fi si indicat sa le legi in acelasi traseu. Castelul de la Miclauseni poate fi peste mana sa fie vizitat, dar chiar si acesta poate fi inclus in traseu pentru cei care vin spre Bucovina pe E85.

Alte locuri cu care poti completa sau reorganiza zilele ar fi Cheile Bicazului + Lacul Rosu, Salina Cacica, Barajul Bicaz. Daca iti e in drum nu ar trebui sa ratezi o masa la Hanul Ancutei (e chiar pe E85).