In DPRK se ajunge de multe ori legat de un eveniment sau o tematica anume. Pot fi si calatorii fara motiv, dar multe sunt legate de ceva important pentru tara. In cazul meu a fost Ziua Copilului, iar in Coreea de Nord asta inseamna in special o zi a copiilor din gradinite.
Statuile liderilor
Evenimentul de Ziua copilului era la o ora anume, iar pana atunci trebuia sa mai vizitam cateva locuri. Primul a fost in parcul din apropierea Study House, aici sunt cateva fantani arteziene deosebite.
Urmatoarea oprire, parcul cu statuile ultimilor 2 lideri, probabil cel mai popular loc din Pyongyang in randul turistilor. Eu cel putin cu ele asociam Coreea de Nord. Bine, in trecut era doar cea a lui Kim Jong-il, acum in toate locurile publice sunt afisate ambele si din ce se stie, nu exista un loc unde Kim Jong-un sa fie afisat singur.
Pentru coreeni, statuile liderilor au o importanta majora. Ei aici vin ca la un loc de rugaciune. Chiar si turistilor li se cere o minima decenta, ceea ce e ok. Esti in tara lor, respecti regulile lor. Ni s-a spus de pe drum ca e recomandat sa cumparam flori si sa le depunem, vor face si ghizii asta ca asa e traditia. Din grup am luat vreo 5 flori, la doar 5 euro buchetul.
Pe langa o imbracaminte decenta, adica cam ce se cere si prin biserici sau temple (nu camasa sau pantofi), ni s-a spus ca se obisnuieste ca intreg grupul sa faca o plecaciune in fata statuilor, inainte de poze. Ni s-a spus ca daca avem o problema cu asta, putem sa spunem. Nu a zis nimeni nimic, ceea ce din nou tine de un minim respect fata de tara pe care o vizitezi.
Pentru mine nu a insemnat nimic special ca am cumparat flori sau am facut o plecaciune. E ca si vizitarea tarilor arabe unde se cere sa nu afisezi afectiune in public, te conformezi sau iti asumi daca le incalci. Sunt lucruri de bun simt ce tin de respectarea valorilor locale, chiar daca nu rezonezi cu toate.
Revenind, dupa momentul de respect fata de lideri a urmat partea de poze. Si la acestea erau cateva reguli. In primul rand, statuile trebuie sa apara complet in poza. Asta e valabil oriunde faci poze si apar liderii. Incadrezi tot, statuie sau rama de tablou. Pe langa asta, in poza stai cu mainile pe langa corp sau impreunate in fata. Intrebasera cineva daca e ok sa zambim, iar ghidul a zis ca da, doar sa ramana in limita decentei. Unii au respectat regulile cu pozitia mainilor, unii nu. Nici ghizii nu au stat cu ochii pe toti sa-i corecteze.
La polul opus era un grup de 4 fete si 2 baieti, din Vietnam, care erau intr-un tur privat cu cameramani si fotografi. Ei nu respectau vreo regula in ce priveste pozele, spre indignarea ghizilor nostri. Si ei aveau ghizi, dar la cum se prezentau cred ca au platit suficient cat sa faca ce vor. Ne-am intalnit cu ei si dupa la evenimentul de Ziua Copilului, iar acolo se dadeau in spectacol. Cum ar veni, toate au un pret… chiar si in Coreea de Nord.
Evenimentul de Ziua Copilului
Spectacolul de Ziua Copilului s-a tinut intr-un spatiu de la marginea orasului. Aici au venit 5 gradinite si copii s-au intrecut in diferite competitii. O parte dintre ei le facea galerie celor care se intreceau.
Concursurile au fost mai mult simple jocure, nu mi s-a parut ca fiind o competitie sportiva. Chiar daca la final cineva a primit locul 1 dupa punctele acumulate, cam toti au castigat cate ceva si pareau entuziasmati si bucurosi de ceea ce fac.
Am sa las pozele sa vorbeasca…
Pranzul cu spectacol
Pranzul din aceasta zi a fost unul mai special decat celelalte. Ni se spusesera de pe drum ce ne asteapta. Multe locuri unde poti lua masa ofera si muzica live, dar acesta are ceva unic. Cei care servesc la mese, dupa ce termina se urca pe scena.
Initial parea amuzant si un fel de karaoke esuat. In realitate, doamnele care au urcat pe scena chiar au cantat in toata regula. Nu erau ele cele mai bune cantarete, dar au facut spectacol. La final ne-au tras pe tori intr-o mica hora pe o melodie traditionala. Aceasta avand sa fie si hitul calatoriei. Zoe, ghidul agentiei, ne-a dat la toti versurile printate si cine a dorit a cantat in bus. Ea avand deja experienta 😀
O ferma model 2015
Putine lucruri din calatorie au avut un iz puternic de propaganda. Daca mersul la Supermarket a fost asa si asa, mersul la o ferma moderna a fost varful din categoria „uite ce bine ne merge”. In jurul capitalei agricultura e la mare putere, de altfel asa era peste tot spre Sud. La vreo 30 de minute de oras se afla cea mai moderna ferma.
Aici ne-a asteptat un domn care ne-a vorbit despre cat de moderna e ferma. Aici traiesc si locuiesc 1300 de fermieri care cultiva legume. Solariile si terenurile sunt in jur micului complex. Pe langa case si cateva blocuri, aici au un magazin, gradinita/scoala si un spatiu de intalnire si alte cateva utilitati.
Ca sa ne demosntreze cat de bine o duc cei de aici, ne-a dus in casa unei familii. M-am simtit prost sa fac poze si dupa 2 in bucatarie am renuntat, pur si simplu parea ca intram peste viata lor cu forta. Casa era modesta, o bucatarie mare si 2 dormitoare nu departe de marimea bucatariei.
In fata casei un pic de curte cu legume, iar unii mai cresteau si cateva pasari. Cel care ne prezenta complexul spunea ca terenul din fata e al celor care locuiesc acolo si ei cultiva ce vor pe el. Asta ca sa sune bine, ca nu prea se lega ca toti sa aiba ce era si pe camp si unii sa fi taiat complet varza, iar unii nu. In fine, am luat de la inceput acest punct ca unul de propaganda si l-am tratat ca atare.
Am intrat si in magazinul lor. De aici se putea cumpara si plati in ce moneda avea fiecare. Nu am luat decat o apa, ca in rest nu aveai ce gasi. Cam aceleasi produse pe care le vazusem si prin oras. Putine la numar, dar mai diverse ca si gama deoarece magazinul era unul universal. Semana foarte mult cu acele magazine din anii 90, eram copil, dar inca mi le amintesc.
O noua panorama cu orasul si Monumentul Partidului
Am lasat ferma in urma si ne-am indreptat spre Monumentul Juche. Pe acesta il vazusem si din Piata Kim Il Sung. In acesta se poate urca si vedea o panorama cu orasul de la inaltimea de 170m.
Turnul parea micut in partea de sus, dar in realitate e un observator in toata regula. De aici orasul are o alta perspectiva, pare mult mai modern decat e de la nivelul strazii. Si apropo de strazi, acestea nu au gauri, dar sunt pline de petice de toate marimile si formele. Asta face ca deplasarea sa fie la viteza de 20-30kmh.
De la turn am pornit cativa km mai departe, la alt monument. Cel al partidului liderului. Se numeste Partidul Muncitoresc si e unul dintre cele 3 partide din Coreea de Nord. Chiar au loc alegeri unde castiga acelasi partid… si nu oricum, ci cu 99%?
Simbolul partidului e un redesign al celui avut de Partidul Comunist. Pe langa secere si ciocan au fost inclusi si intelectualii, cel putin asa spunea ghidul. Ei sunt reprezentati de o faclie. Cum ar veni… ei sunt cei cu mintea luminata. Ce pot sa zic, nu suna rau ca mesaj de promovare.
AquaPark-ul si o bere intr-un pub aproape englezesc
Ultima atractie a zilei a fost o vizita la un AquaPark. Cine a dorit a putut merge la piscina sau sauna si cine nu a dorit asta a stat la o bere/cafea in restaurantul din complex. De aici se putea iesi si vedea de sus parcul acvatic de la interior.
Foarte modern locul si apropiat de parcurile acvatice vazute prin UE, pastrand ceva proportii. Are o componenta interioara si una mai mare la exterior. Inca nu era suficient de cald pentru exterior si aceasta parte nu era deschisa.
Inainte de cina am mers la un fel de pub englezesc. Aici se serveau vreo 12 tipuri de bere artizanala. M-am luat cu vorba si am uitat sa fac poze mai departe de masa, iar dupa au aparut cativa localnici si au zis sa nu mai facem poze. Am incercat o bere avand la baza 50% orez si a fost decenta.
Articole din aceeasi serie
Deschiderea Mass Games 2019, cu Kim Jong-un invitat special
Impresii dupa vizita DMZ
De Ziua Copilului in Phenian
Impresii din Phenian
Cu emotii spre Coreea de Nord
Organizarea si costurile unei calatorii in Coreea de Nord