Israelul mi-l trecusem pe lista destinatiilor posibile din 2013. Am fost chiar foarte aproape de a cumpara si biletele de avion. Cand imi facusem timp pentru cercetare a inceput conflictul cu Fasia Gaza. M-a speriat putin situatia si vreo 3 ani ‘am uitat’ de el. L-am adus din nou in plan anul trecut ca o destinatie buna pentru toamna. Si uite asa, la final de noiembrie am ajuns in Israel, tara cu numarul 51 in care am pasit.

In ce zi plec? Cat stau? E pe bune Sabatul? Ce orase vizitez? Chiar e o destinatie sigura? Nu cred ca a fost vreo tara unde sa-mi pun atat de multe intrebari. Cea mai importanta dintre ele era referitoare la Sabat. Pot accepta multe, dar in niciun caz sa nu am unde manca ceva gustos :D. Intr-un final decid ziua de plecare ca fiind sambata si pentru a nu depinde de transportul public, printre cele afectate de Sabat, am inchiriat o masina.

Impresii din Ierusalim, in zi de Sabat

In terminalul 1 era o liniste specifica unui aeroport de provincie, aparent era Sabat si la zboruri. Biroul celor de la rent a car stiam ca va fi deschis ca mi-au confirmat asta prin email. In afara de ei, doar un magazin cu de toate amintea ca esti intr-o zona locuita. Imi iau de acolo un sim local pentru internet si ma minunez de preturile imense, dar am sa revin asupra acestui aspect in articolul cu informatii utile despre organizare.

Drumul pana in Ierusalim amintea si el ca e o zi de Sabat. Chiar si traversarea orasului pana la hotel a fost lipsita de activitate in trafic. Doar localnicii imbracati de sarbatoare ieseau in evidenta. Incepusem sa imi fac griji asupra restaurantelor. Din acest motiv prima masa a fost la YMCA, unde aveam si cazarea. Despre experientele culinare am scris in acest articol.

• 

• 

• 

Ierusalimul Vechi

Mitul orasului inchis de Sabat avea sa fie complet spulberat cand am pornit spre Ierusalimul Vechi. Nici nu am ajuns la Poarta Jaffa, cea mai importanta dintre intrari, ca au si inceput sa apara grupurile de pelerini si localnicii grabiti. Din avion imi facusem o lista de cateva atractii si cam asta a fost toata cercetarea. Retinusem ca dintre atractiile principale majoritatea sunt in zona istorica. Nici nu a trebuit sa verific harta ca erau indicatoare peste tot care ghidau spre diverse locuri importante.

Am fost surprins ca Orasul Vechi este in principal un labirint de stradute printr-un bazar imens. Bine, nu tot dar o buna parte din el asta este. Poate putin mai ingrijit si ordonat ca cel din Istanbul, dar tot parca aveam impresia ca va incepe cineva sa strige ‘Hagi, Hagi!’, cand va auzi limba romana.

• 

• 

• 

• 

• 

• 

Asemanarea cu bazarul turcesc s-a oprit la magazine si diversitatea produselor. Vanzatorii nu erau agresivi si nu parea ca vor sa vanda neaparat ceva. Pe langa asta, calitatea produselor din bazar parea una foarte buna. Preturile insa nu erau atractive nici dupa negociere. Vesela din ceramica, bijuteriile si casmirul dominau intregul bazar, sau cel putin asta a fost impresia mea.

• 

• 

• 

Biserica Sfantului Mormant

Urmarind indicatoarele spre Zidul Plangerii ajungem intr-un final la Biserica Sfantului Mormant. Nu au fost ele eronate, dar incercand sa iesim din labirintul bazarului am sfarsit in a ajunge la aglomeratia din fata Bisericii. Trebuie sa recunosc ca am fost putin confuz ca eu ma asteptam ca la exterior sa fie cu totul altceva.

Am intrat si speram sa putem ajunge in locul unde, in Noaptea Invierii, are loc minunea aprinderii Luminei Sfinte. A trebuie sa ne multumim doar cu privitul, o vizita efectiva cred ca am fi putut face dupa cateva ore de asteptare. Nici nu era clar unde este capatul cozii si cum se formeaza grupurile care asteptau sa intre. In fine, probabil daca am fi insistat putin aflam cate ore avem de asteptat. Am facut un tur al bisericii si asta a fost tot pentru noi.

• 

• 

• 

• 

• 

• 

Zidul Plangerii (sau Zidul de Vest)

Am revenit la straduta principala in cautarea indicatoarelor spre Zidul Plangerii. Dupa cateva vai si dealuri si alte zeci de magazine am ajuns tot la o coada. Pfaa… nimic nu se poate fara un stat la coada. Daca la crestini intrarea in Biserica nu avea vreo forma de scanare sau securitate, la evrei situatia era luata foarte in serios. Coada la care ajunsesem se formase din cauza portii de scanare de care nimeni nu scapa. Dupa vreo 15 minute ne vedeam in fata zidului pe care-l asociam cu Israelul.

Fiind zi de Sabat, evreii erau in plina rugaciune si totul se intampla intr-o liniste monumentala. Pozele nu erau permise, iar de asta se asigurau cativa paznici foarte vigilenti. Eu imi imaginam zidul ca fiind unul inalt si foarte lung la care toti, barbati si femei, pot merge sa se roage. Dintre toate doar inaltimea s-a confirmat, iar separea femeilor de barbati mi s-a parut ciudata.

Urmatorul pe lista era Muntele Templului. Ma orientez pe harta pe unde ar fi si iesim pe o poarta ce era in directia lui. Am aproximat-o bine, dar ajunsi in fata unei porti de acces suntem rapid opriti de politistii armati pana-n dinti. Acestea au spus ca s-a inchis la ora 16 si se poate vizita a doua zi, de la 8. Mai sa fie, in Google Maps aparea fara program. Cum nu puteam pleca fara sa-l vizitam, il lasam pe dimineata.

 Muntele Templului (Temple Mount)

• 

• 

• 

Desi ne-am fi dorit sa vizitam mai multe, trebuia sa ne multumim doar cu Muntele Templului. Mergem iar la Zidul Plangerii. De aceasta data nu era coada la securitate si ajungem repede la o poarta de acces. Dar surpriza, prin acea poarta era permis accesul doar musulmanilor. Si suntem ghidati sa intram pe unde tocmai trecusem si sa urmarim podul de lemn din fata Zidului. Fiind indicatii primite in cateva cuvinte, nu eram convinsi ca e ce trebuie. Ajungem intr-un final la iesirea vestica si ni se confirma ca vom ajunge la Temple Mount pe acel pod. Securitatea si aici e sumara, deci doar evreii sunt cei care se gandesc la atentate.

Muntele Templului este unul dintre cele mai importante temple religioase si a fost locul sfant timp de mii de ani pentru Iudaism, Crestinism si Islam. In prezent se disting doua constructii importante: Domul Stancii, unul dintre cele mai venerate locuri ale Islamului, si Moscheea Al-Aqsa. Ne invartim prin curte saua sa zisele gradini, facem 1000 de poze si aproape ca ne-am si bronzat de la soarele puternic.

Ulterior am citit ca accesul este posibil prin 11 intrari, insa doar una dintre ele este rezervata non-musulmanilor.

O parere referitoare la durata vizitei

Trebuie sa recunosc ca articolele citite m-au indus in eroare si am stat prea putin in Ierusalim. Cred ca doua zile erau mai potrivite pentru vizitare, eu am stat doar una. Nu am avut timp pentru Muntele Maslinilor, Gradina Ghetsimani si Cetatea lui David. Dintre ele, cel mai mult mi-as fi dorit sa ajung la Muntele Maslinilor, pe care l-am vazut doar de la distanta din gradinilem Muntelui Templului.

Un tur de o zi din Tel Aviv o sa te alerge probabil pe la toate, insa nu e ceva ce recomand. Orasul vechi e placut sa fie batut la pas cateva ore, la fel si cele cateva atractii importante. Ca sa nu mai vorbim de un pranz sau o cina bogata.

Din aceeasi calatorie am mai scris:

Israel in 4 zile: Organizarea unei calatorii si costurile la care sa te astepti

Israel in 4 zile: Tel Aviv si Jaffa

Israel in 4 zile: Haifa & Caesarea

Israel in 4 zile: Masada si Marea Moarta