Destinatiile de weekend din Bucuresti implica frecvent ore de stat in trafic pentru a ajunge la ele sau a te intoarce acasa. Nici cu trenul nu este mai bine, in special spre Brasov sau Constanta. Pentru destinatie de o zi mi-au placut Vulcanii Noroiosi, alaturi de un pranz la Casa cu tei, Sarata Monteoru. Chiar si Comana (Giurgiu) a fost o alegere buna pentru o zi in apropiere.
Atras de mancare mi-am amintit de Ferma Dacilor. In primavara, Adi Hadean promova locul cu un pachet care includea si minunatii gatite de el. Mi-ar fi placut sa merg atunci, dar nu eram in tara. Mi-am amintit de loc pe la incepul lunii august cand eram in cautarea unei destinatii de weekend in apropiere de capitala.
Cum a fost la Ferma Dacilor
Intrand pe siteul lor sa caut mai multe detalii am aflat de casutele in copac. Asta ca sa le folosesc denumirea, ca nu exista poze pe site sau detalii despre ceea ce ofera asa zisul complex. Am gasit in schimb cateva imagini prin articolele din presa in care anuntau aceasta noutate. Ma asteptam sa fie in copac la propriu, dar m-am convins din poze ca nu e asa. Oricum, aratau interesant si mi-am dorit o astfel de casuta, in locul unei camere standard.
Pentru disponibilitate si rezervare le-am dat un telefon la numarul de pe site, era weekend si voiam un raspuns rapid. Discutia a fost prietenoasa si mi-au recomandat sa dau un email ca sa aiba datele. Rezervand o casuta, pentru 2 nopti, nu a fost nevoie de acea plata de avans pe care o aveau mentionata pe site. Un mare plus pentru asta, mi-au castigat rapid increderea.
Mancarea
Am ajuns vineri seara la scurt timp dupa ce a inceput cina. Toate cele trei mese sunt in anumite intervale orare. Meniul acesteia era trecut pe o tabla si cuprindea un platou de aperitiv, un bors, o ciorba si 3 feluri principale, toate cu foarte multa carne. Pentru desert, clatite. A doua zi, atat pranzul cat si cina au fost aproape la fel cu ziua anterioara, iar la desert aparusera doua feluri de placinte.
Micul dejun a fost de tip buffet, la fel in ambele zile. Partea proasta a micului dejun a fost lipsa mai multor legume si fructe. Din nou foarte mult axat pe carne. Un plus pentru ouale de prepelita si cateva preparate din carne foarte gustoase. Branza nu mi-a placut.
Am mancat atat ciorba, cat si bors si au fost ambele foarte bune. Din felurile principale se schimbase sambata coastele si aparusera cocoș la ceaun (sau cuptor). Avand parte de doua cine si un pranz, aproape ca am mancat “tot meniul”. Mancarea a fost buna, dar prea limitata pentru cineva care ar sta acolo mai mult de o zi. Oricat de bun ar fi un fel de mancare, nu-l pot manca si la pranz si la cina. Mai fac asta acasa, dar nu la un restaurant.
Locul si Casuta… in copac
Daca nu ai copii si nici nu mergi cu un grup, nu poti decat sa te plimbi putin si sa stai sa te relaxezi. Daca nu mergi pe la crame, chiar nu ai nicio activitate. Nu e nimic rau in asta, stiam de cand am ales locul si daca nu merg la crame nu voi avea nicio ocupatie.
Ai cateva liziere de salcami care tin putina umbra, un deal pe care sa te urci si o curte imensa in care sa te plimbi sau sa lenevesti. Pentru copii am observat pe afara o trambulina si o tiroliana. Tot pentru ei pot fi atractive cele cateva pasari, caprioare si se mai pot face ture cu calul si poneiul. Posibil sa mai aiba si altele, dar si asa e prea putin pentru 2-3 zile.
Casuta din copac nu e chiar in copac, ci inconjurata de cativa salcami. Ideea e buna, implementarea e modesta si per total as zice ca este decent ce a iesit. Stiu ca o sa fiu rautacios, dar la muzee casele din lemn arata mai bine. Dar cum spunea un oaspete de la o casa vecina. Se vede ca ne-au plecat din tara toti oamenii buni, cu cine a ramas cu greu mai poti construi. Spunea asta in timp ce analiza scara care se vedea cam facuta din topor si deja se misca. Sunt partial de acord cu el, inca se mai poate lucra bine in Romania, dar la costuri pe masura.
Revenind la casuta. Aceasta avea o baie clasica cu un dus deschis, dar ok per total. Nu cred ca se poate locui in ea cand va fi rece deoarece nu pare izolata si nu avea o sursa de incalzire. Vara a fost ok ca a facut fata AC-ul sa mentina o temperatura optima. Camera casutei a fost una mare, cu un pat cu rama din lemn masiv si doua mici noptiere. Mai exista si o canapea, probabil de la Ikea, care nu avea nicio legatura cu celelalte.
Tot fara vreo legatura cu ideea de casa in copac, o parte din podea era transparenta. Citisem ca sub casute ar vrea sa adaposteaza cativa lupi si prin acest geam sa-i admiri. Sper sa nu implementeze asa ceva, ar fi pacat ca animalele sa fie parte dintr-un astfel de context. Mai potrivit ar fi sa amenajeze spatiul sa aiba ceva verdeata sau orice altceva decat e acum.
Cateva dintre minusuri
Prea multi caini. Vreo cativa erau micuti si jucausi, dar prea multi. Chiar daca sunt pasnici, sunt enervanti cand vrei sa stai la masa. Desi era vizibil ca deranjeaza, nu s-a gandit nimeni sa-i inchida.
A fost un weekend fara apa calda, chiar daca s-a stiut de problema de vineri nu s-a rezolvat nici pana duminica. Bine ca a fost acel weekend foarte cald din august cand nu prea aveai nevoie de ea.
Casuta nu avea plasa de insecte si am fost nevoit sa stau cu geamurile inchise. Drumul de acces fiind in fata orice masina care trecea se auzea in casa si era deranjant.
Multa dezordine prin curte. Am inteles ca se faceau diverse imbunatatiri, dar resturile de materiale sau santierul putea fi izolat si pastrata curtea curata si ingrijita. Acelasi lucru si la partea de animale. Ideea de ferma cu animale e buna, dar era departe de asa ceva in momentul in care am fost. Altfel spus, nu te astepta la un minim agroturism.
Caprioarele nu isi aveau sensul acolo. Sunt destui carora le place carnea lor, dar sigur sunt minoritari in randul celor care ar putea veni la Ferma Dacilor.
Lipsa unui meniu mai diversificat, cel putin in aceeasi zi sa ai un pranz diferit de cina.
Costurile
Si am ajuns la partea sensibila. Costul este 500 lei pentru camera standard si 700 lei pentru casuta, cost per noapte, camera dubla. In suma aceasta sunt incluse si cele trei mese, dar nu si butura. Ceea ce face ca un weekend la o casuta sa coste, pentru un cuplu, vreo 350 euro. Preturile la bautura sunt cam ridicate, dar problema e lipsa de diversitate. Doar 4 crame din vreo 10-15 cate sunt in zona si doar cateva sortimente de la fiecare. Nu poti comanda fara mancare, dar nici nu ai avea de ce. Mizilul e cel mai apropiat loc si nu cred ca ai variante mai bune acolo… oricum, nu asta e ideea fermei.
Tinand cont ca mancarea a fost una doar ok si cu putine variante, costul este unul prea mare. Nu pot sa ma pronunt asupra camerelor standard, dar la casute conditiile sunt cam de o pensiune de 2 margarete. Chiar si pentru o familie cu copii, experienta per total o vad modesta pentru acest cost.
Recomand locul? Da, doar daca nu te deranjeaza costul mai mare decat ce ofera acum. Dar in niciun caz mai mult de o seara.
Voi reveni? Intr-un context diferit, cu un porcusor la protap si eventual legat de vreun eveniment culinar… da! Altfel, putin probabil pana nu vad ceva major schimbat.
Ce poti face prin jur
Pe o raza de cativa km nu poti face decat tururi de crame. Vreo cateva sunt foarte aproape, dar nu stiu ce tururi au. Cele mari si relevante din apropiere sunt Tohani, Butureasca si Lacerta. E zona Dealul Mare, sunt mult mai multe decat am mentionat. Am vizitat doar Lacerta, la vreo 20 de minute cu masina, dar revin pe acest subiect separat.
La intoarcerea spre Bucuresti am schimbat putin traseul si am mers pana la Conacul Bellu. Nu stiam nimic despre loc si l-am gasit intamplator cautand atractii prin Prahova. Acesta a apartinut lui Alexandru Bellu, un mostenitor al unei familii bogate de macedoneni. Familia a avut mai multe proprietati in Romania, unele fiind in Urlati. Printre cele din Urlati se numara si acest conac. Initial ma gandeam ca Cimitirul Bellu, din Bucuresti, are legatura cu proprietarul conacului. Cu el nu are legatura, insa are cu unchiul sau care a donat terenul.
Conacul are doua parti distincte. Poarta de acces si conacul propriu zis. Se viziteaza separat si sunt la distanta de cateva minute una de alta. Ambele sunt bine restaurate si au colectii interesante. Accesul este doar cu tur, dar nu este cu ore prestabilite. In turnul de acces ajung putini si aici s-a facut atunci turul. In conac e mai aglomerat si am asteptat cateva minute sa se termine turul. Nu se asteapta sa se adune vizitatori, pur si simplu se porneste cu cine e acolo.
Ghizii au fost cam plictisitori si cu putine informatii, dar muzeele in sine se descurca si singure sa se prezinte.
Aperitivul.
Singurele pasari de prin jur. Restul spatiilor erau goale.
Conacul Bellu