Nu prea eram convins ca voi avea ce face patru zile in Sevilia si voiam sa descopar si altceva pe partea acesta a Andaluziei. Urma o saptamana pe Costa del Sol si imprejurimile ei si nu doream sa-mi petrec tot timpul intr-un loc. Cadiz sau Cordoba pareau mai aproape, dar pe care sa-l aleg? Despre ambele nu stiam nimic. Cadiz parea a fi un oras de plaja, iar asta urma sa am pe partea estica. Dupa cateva cautari de atractii aleg Cordoba, atras de Catedrala-Moschee.

In Cordoba urma sa raman o noapte si per total sa ma plimb aproape o zi. Intre Sevilia si Cordoba drumul e scurt, mai ales cu un tren rapid (AVE). Imi propusesem sa ajung pana in ora 10 sa am o zi plina. Nu prea mi-a iesit asta deoarece in gara din Sevilia automatele nu functionau si la ghisee era coada. Din fericire trenurile in prima parte a zilei sunt la intervale de 30-40 de minute.

Cu o ora in plus fata de ce imi planificasem eram gata de explorare. Imi facusem o lista de lucruri pe care sa le vad si le impartisem in doua trasee distincte, in esenta toate fiind in zona centrala dar la distante considerabile. Un traseu, cu care am si inceput, pe partea nord-est si apoi unul spre centru si sud-vest.

La pas prin Cordoba

Prima oprire, Palatul Viana. La fel ca si Casa de Pilatos si Palacio de las Duenas din Sevilia, palatul a fost o cladire rezidentiala construita in sec 15 in stil renascentist. Aici curtile si gradinile sunt mai mari si mai aerisite. Probabil ca sunt subiectiv, dar fata de cele din Sevilia, Viana mi-a lasat impresia de eleganta si mai apropiat de o locuinta luxoasa. Am ales doar sa vad palatul si gradinile, pentru colectii exista un tur in limba spaniola. Oricum, dupa experienta de tur de la Pilatos sigur nu mai doream sa incerc asta.

De aici am coborat spre Templul Roman si Plaza de la Corredera. Templul nu e chiar un templu, ci doar cateva coloane. Oricum, acesta se afla in proces de restaurare si nu l-am vazut. Piata a fost in schimb draguta si merita facut un popas aici pentru o bere si un tapas. La singura terasa deschisa am cerut o bere si cum nu stia engleza, era pornita sa-mi aduca un vino blanco (vin alb). Asa m-a fortat sa scot din arsenal al doilea cuvant important pe care-l invatasem din Tara Bascilor… cerveza (bere).

Pana la ora pranzului mai era timp de Calleja de las Flores (Aleea Florilor). Pana acolo insa m-am mai invartit pe stradutele din jurul Plaza del Potro. Daca lumina te va ajuta, poate fi o zona draguta sa faci fotografii. Pe atunci inca nu stiam cum arata orasele albe si eram facinat de cum arata acele stradute.

Despre Aleea Florilor nu sunt multe de zis. E unul dintre cele mai vizitate locuri din Cordoba iar asta se vede in numarul de turisti ce ajung pe micuta straduta. Cu greu am reusit sa o parcurg si nici seara cand am revenit nu era liniste. Probabil doar dimineata foarte devreme ai sanse sa o admiri mai bine, in cursul zilei nu ai sanse… chiar si la 40 de grade in termometru. Nu trebuie sa te intristezi daca nu vei vedea bine aleea, stradutele din jur sunt si ele dragute si mult mai libere.

Dupa o pauza de pranz eram gata pentru a intra in Catedrala-Moschee, Mezquita in spaniola. Din cele cateva poze pe care le vazusem nu imi era clar cum poate sa arate. Din nume ma gandeam ca e doar o politete si candva a fost moschee in acel loc, dar s-a reconstruit o mare parte din ea. In realitate e fix cum e denumita. De la intrare o sa ai impresia ca e o moschee, dar pana la iesire o sa ramai cu impresia ca e mai mult catedrala catolica.

Fara a mai verifica ora de inchidere, ma pornesc spre Palatul Alcazar. Citisem ca e mult mai mic decat cel din Sevilia si ma asteptam sa-l pot vedea pana la ora inchiderii. Ajuns in fata lui nu inteleg de ce e totul inchis si nu e nimeni prin jur, credeam ca am ratat eu intrarea. Ma intrept intr-un tarziu spre o poarta unde scria ca programul e pana la ora 15, atunci fiind aproape 16. Intre timp mai ajunsesera o familie si ne-am amuzat pe seama programului foarte redus.

M-am intors in centru si dupa ce m-am convins ca e tot plina Aleea Florilor am coborat spre Turnul Calahorra. M-am mai invartit prin zona asta pana cand s-a intunecat bine. La un moment dat am luat si cina, dar ca si pranzul, a fost tot o ratare culinara. Desi ambele locuri erau bine cotate, nu am fost inspirat in a alege ce sa mananc. Dar am sa revin despre partea culinara intr-un articol separat.

Nu am vrut sa plec din Cordoba fara sa vad Alcazarul. Desi imi propusesem sa plec de dimineata in Malaga, am amanat plecarea pentru pranz ca sa am timp si de palat. Ma gandeam ca daca voi veni ceva mai devreme o sa fie liber si pot sa ma plimb in liniste. Ca mine s-au gandit si alte zeci de turisti. Cel putin pe la 12 cand am iesit se aglomerasera peste tot. Alcazarul Cordobei e mai modest, atat in gradini, cat si in constructii. Tinand cont ca in Alcazarul din Sevilia m-am plimbat pana m-am ratacit, in Cordoba nu ai cum sa ai problema aceasta. Daca ai noroc sa fie si mai liber, o sa fie o experienta foarte placuta.

Din aceeasi serie

10 zile in Andaluzia, Spania: Ce am vizitat. Transport. Costuri

10 zile in Andaluzia – Impresii din Granada

10 zile in Andaluzia – Cum a fost traseul Caminito del Ray

10 zile in Andaluzia – #cuMasina in cautarea pueblos blancos (orasele albe)

10 zile in Andaluzia – Impresii din Sevilia, Spania

Experiente culinare in Tara Bascilor si Andaluzia, Spania

Palatul Viana

Palatul Alcazar

Catedrala – Moschee din Cordoba 

Zidurile exterioare ale catedralei.

Aleea Florilor si strazile de prin jur

Aleea Florilor, in unul dintre putinile momente in care am prins-o cu cativa oameni.

Aleea Florilor pe timp de zi, doar partea de sus ca sa nu apara cei 1000 de turisti.

De prin oras adunate

Plaza de la Corredera.

Cordoba ar putea fi numit si orasul portocalelor. Cam toate strazile mai largi sunt pline de portocali.

Podul roman, iar la capat Turnul Calahorra.