Spania e tara mea favorita din Europa si revin cu placere de fiecare data. Dupa 3 saptamani in 2017, am revenit din nou in vara lui 2018 pentru cateva zile. Un motiv pentru a ajunge din nou a fost Andorra, micuta tara de la granita Spaniei cu Franta.
Cum Andorra nu era motiv suficient sa o vizitez, am legat tara cu ceva ce nu mai vizitasem din Catalunia. In Barcelona mai fusesem de doua ori, dar tot as mai fi trecut o zi sa ma plimb pe faleza si sa mananc fructe de mare. Venind dinspre nord, ma gandeam ca 2 zile sunt potrivite pentru a vedea putin din Costa Brava. Potrivite au fost, dar prea putine pentru cate are de oferit mai departe de plaje.
Tossa de Mar
Initial nu luam in calcul sa ajung din Andorra pe coasta, iar orasul in care aveam sa petrec prima seara urma sa fie Girona. Alegerea a fost mai mult datorita pozitionarii, insa dupa aveam sa constat ca prea multe nu sunt de facut in acest oras si mai bine ajung pana la malul marii.
Am ajuns si in Girona, dar spre seara si am facut un tur al stradutelor din zona centrala. Interesanta partea de pe malul raului Onyar, mai departe de asta nu mi s-a parut a fi ceva care sa merite sa petreci cateva zile pe aici.
Costa Brava are multe orasele/satuce dragute si chiar a fost greu sa ma decid in care sa ajung. Intr-un final am ales Tossa de Mar, aici parea ca e loc si de plimbare si de atins putin mare. Alegerea s-a dovedit inspirata si imi pare rau ca nu am decis sa iau aici cazarea pentru o noapte. Ar fi fost mult mai potrivit decat sa ma intorc in Girona.
Micutul orasel are de toate. O plaja draguta, un castel la malul marii si o mica zona istorica cu stradute deosebite. Dar partea ce mai interesanta pentru mine a fost cea de restaurante. Chiar si pentru un pranz tarziu a fost greu sa aleg un loc, desi multe erau inchise. Aici cu siguranta ma voi intoarce pe viitor sa descoper mai mult.
Besalu
A doua zi in Costa Brava ma gandeam sa o aloc plajei, dar vazand cat de neinspirat am ales hotelul in Calella, am decis sa raman tot prin zona de orasele. La o cautare rapida de ce as putea vizita prin jur am ajuns la Besalu si Castellfollit de la Roca.
Dupa vreo ora de plimbat pe strazi, am vazut cam tot ce mi s-a parut deosebit. Posibil sa fi rata vreo straduta ca aveam sa aflu la final ca exista si o harta in care poti vizita ordonat oraselul. Unii turisti erau pregatiti cu harta si tot bifau ce au vizitat.
De aici am pornit la al doilea orasel care parea interesant, Castellfollit. Din poze parea ca este construit pe o coasta, in realitate nu am reusit sa ma prind cum intru in oras cu masina sau cel putin sa ajung cat mai aproape de el. Am incercat de doua ori, dar atat Google Maps, cat si Waze au ratat si ma trimiteau sa fac un ocol de cativa km. Am renuntat intr-un final sa mai incerc si am plecat multumindu-ma doar cu orasul vazut din soseaua de visavis.
Muzeul Dali din Figueres
Ratand orasul, cautam sa ma consolez cu ceva ca timp de plimbare mai aveam. Uitandu-ma prin jur am gasit Muzeul Dali din Figueres. Eram la doar 40 km (30 min) de el. M-am bucurat cand am vazut ce urmeaza sa vizitez si am realizat ca era sa-l ratez ca nu am facut un research serios anterior.
Intr-un final s-a terminat cu bine si am ajuns sa vad muzeul. Daca as fi aflat de el ulterior cu siguranta mi-ar fi parut rau ca am trecut prin apropiere si nu i-am alocat timp.
Figueres este orasul unde s-a nascut artistul. Muzeul in sine este o opera a artistului, nu doar ca ofera cea mai mare si diversa colectie semnata de Dali. Si pentru a fi povestea completa, la subsol se afla mormantul lui Dali.
Cladirea e greu de descris, iar interioarele sunt halucinante si ciudate in acelasi timp… dar acesta este Dali. Stilul artistului este inconfundabil si chiar daca inca nu am conturat o pasiune pentru anumiti artisti, Dali este un artist pe care-l pot digera.
Partea mai putin placuta a vizitei a fost aglomeratia. Desi era o banala zi de marti, muzeul era plin de grupuri. Se simtea perioada buna pentru plaja de pe Costa Brava si croasierele ce ajungeau in apropiere. Majoritatea de prin muzeu erau grupuri imense. Daca asteptai sa plece, ramaneau cativa turisti si puteai savura linistit operele de arta.
Callela si Barcelona
Calella o alesesem in ideea de a ramane o zi la plaja, prima si singura zi de plaja din 2018. Cum aveam sa realizez ca nu am ales cel mai bun loc pentru asta, am renuntat la plaja inlocuind-o cu activitatile descrise anterior.
Ajuns in Calella aveam sa constat ca presupunerile mele chiar sunt reale si nu era locul care sa fi meritat o zi. Chiar daca ziua ar fi fost buna pentru plaja, nu era locul cel mai bun pentru asta.
Calella mi s-a parut un oras ciudatel si fara prea multe locuri interesante. Chiar si pentru cina a fost dificil sa gasesc ceva optim. Multe erau inchise deoarece inca nu era sezonul de vara deschis oficial, iar cele ramase nu erau chiar asa cum stiam eu Spania.
Revederea Barcelonei nu a fost chiar cum ma asteptam. Reveneam in oras dupa 2 ani. La vizita anterioara aproape ca indragisem orasul si m-as fi mutat in el. La 2 ani distanta regaseam un oras parca mai murdar si mai putin interesant.
Posibil sa gresesc, insa impresia mea generala a fost ca orasul a fost invatat de tot felul de imigranti care doreau sa vanda ceva. Zona din apropierea plajei Barceloneta parea un bazar continuu, in timp de in trecut era o parte mai linistita.
Faleaza nu mi s-a mai parut la fel de atractiva si prin oras un singur loc am descoperit ca fiind interesant. Nu e chiar unul anonim, dar il ignorasem in trecut. Este vorba de piata Mercado de La Boqueria.
Am mai trecut prin Cartierul Gotic si cam asta a fost tot ce am descoperit nou in Barcelona, la a treia vizita. Am revazut cateva locuri populare, dar nu mi s-au mai parut la fel de interesante ca la vizitele anterioare.
