Ziua fara jamon iberico e o zi pierduta, asa as putea rezuma partea culinara din calatoria in Spania. Si nu exagerez deloc daca spun ca nu am mancat jamon in una sau doua zile dintre cele 18 cat a durat acest trip. In prima calatorie, in Barcelona, nu prea m-am bucurat de bucataria spaniola. La a doua, in Valencia & Madrid, am inceput sa o gust putin mai mult. Dar cu adevarat am inceput sa o indragesc anul trecut, dupa o saptamana in Barcelona. Cum s-ar zice, din a treia incercare a fost cu noroc.
Tara Bascilor
Nici nu am ajuns bine in Bilbao si am inceput sa caut un loc cat mai traditional sa devorez cativa pintxos (pinchos) si sa beau o bere. Daca denumirea de pinchos nu iti spune prea multe, cu siguranta tapas-ul iti este mai cunoscut. Pinchos este specific nordului Spaniei si la inceputurile sale era o mica felie de paine pe care ingredientele se prindeau cu o scobitoare. Acum insa pinchos-ul nu mai este chiar asa de simplu si scobitoarea lipseste la multe dintre ele. In continuare a ramas popular in baruri si este o traditie sa mananci 1-2 pinchos si sa bei un pahar de vin sau de bere. In Tara Bascilor tot timpul vei servi pintxos (denumirea in limba basca) si nu pinchos (denumirea in spaniola).
San Sebastian este paradisul barurilor cu pintxos. Exista si tururi de astfel de baruri. Fiind mai limitat ca timp, am preferat sa merg singur in cateva locuri. Cel mai mult mi-a placut La Viña. Locul e popular si pentru alte delicatese, eu insa am fost doar pentru pintxos si am stat la bar… ca localnicii.
In Bilbao am mancat pentru prima data oysters (stridii) la El Puertito, un loc pe care-l si recomand pentru asta. Tot in Bilbao am avut si primul rateu culinar. Lipsa unei traduceri complete mi-a adus un fel de burger in stil traditional, in loc de un grill.
Daca ai drum prin apropiere, ar trebui sa treci prin Logrono sa gusti un pinchos din ciuperci. Bar Soriano este un loc popular pentru ciupercutele sale insotite de vin sau bere. Si daca tot ajungi aici, dupa cateva ciupercute trebuie sa savurezi un rotos. Ce este este rotos-ul? nici dupa ce am mancat nu as putea sa-l descriu prea bine. E ca si cum ai face o omleta cu diverse ingrediente si o inghesui intr-o chifla ca nu arata prea bine.
Andaluzia
In ce priveste rateurile culinare, Tara Bascilor a fost decenta. In goana mea dupa fructe de mare am reusit sa fiu neinspirat de mai multe ori. In Cordoba a fost varful, am reusit sa fac cele mai proaste alegeri la toate cele trei mese. Cum nu era destul, nici in Malaga nu am inceput cu dreptul. Dar cele mai bune mancaruri le descoperi accidental, asa ca nu am incetat sa aleg ceea ce nu era clar in meniu.
In saptamana petrecuta in Malaga, Granada si Marbella am reusit performanta de a manca zilnic caracatita. Cel mai bun loc pentru asta a fost Meson de Cervantes, Malaga. Un alt loc in Malaga unde caracatita a fost gustoasa a fost Nuevo&Sur. Aici modul de prezentare a fost deosebit, locul fiind un fusion bar. Platoul nu doar ca arata wow, la masa a fost adus sub un bol de sticla si caracatita era bine ascunsa intr-un fum… ca abur sigur nu era.
In ziua de vizitare a pueblos blancos, ora pranzului m-a prins in Zahara de la Sierra. Aici am descoperit gazpacho, o supa rece de rosii foarte populara in Andaluzia. Eu am fost la Meson Los Estribos si a fost o alegere foarte buna. Am mai incercat gazpacho in Granada si Ronda si a fost la fel de bun, dar diferit la gust. Pe semne ca fiecare loc are modul sau de preparare si servire.
Apogeul in mancatul fructelor de mare a fost in Granada. Aici am fost la Bar Los Diamantes, un loc unde la un rand de bautura primesti un tapas gratuit. Cine l-a recomandat spunea ca primesti gratis tapas la orice bautura, dar nu a fost asa si abia dupa o comanda de mancare a inceput sa curga cu tapas la fiecare pahar de vin sau bere. Sa nu te mire daca trebuie sa astepti sa poti intra, eu am asteptat la ora cinei vreo 30 de minute sa se elibereze ceva.
Un alt loc bun a fost Casa El Pescador, Marbella. Aici am incercat diverse fructe de mare, dar si platoul cu rosii. Nu aveam de gand sa comand un platou cu rosii, dar vazand ca nu lipseste de la nicio masa mi-a trezit curiozitatea. O fi soiul sau modul de cultivare diferit, insa sigur au fost cele mai gustoase rosii mancate vreodata.
Din aceeasi serie
- 10 zile in Andaluzia, Spania: Ce am vizitat. Transport. Costuri
- 10 zile in Andaluzia – Impresii din Granada
- 10 zile in Andaluzia – Cum a fost traseul Caminito del Ray
- 10 zile in Andaluzia – #cuMasina in cautarea pueblos blancos (orasele albe)
- 10 zile in Andaluzia – Impresii din Cordoba, Spania
- 10 zile in Andaluzia – Impresii din Sevilia, Spania
- Impresii din Tara Bascilor – Prima oprire, Bilbao
- #cuMasina prin Tara Bascilor, Spania: Gaztelugatxe, Oma Painted Forest, San Sebastian
- Impresii dupa turul Cramei Ysios, Rioja Alavesa, Spania
- O noapte la Crama Eguren Ugarte, Lagurdia si imprejurimile – Rioja Alavesa, Spania
Tapas/Pincho & Wine
Stridii la El Puertito, Bilbao.
Bar Soriano, Logrono
Tapas in Malaga.
Pranz/Cina
La Viña, San Sebastin
Rotos in Logrono.
Pranz in Laguradia – Restaurant Cueva La Muralla.
100 Montaditos, un loc cu mancare modesta dar cu program prelungit.
Un pranz la El Traga, Sevilia.
Caracatita la Nuevo&Sur, Malaga
Anchovy – Meson de Cervantes, Malaga.
Caracatita la grill – Meson de Cervantes, Malaga.
Gazpacho si jamon la Meson Los Estribos, Zahara de la Sierra.
La Cueva de 1900, Granada 
Bar los Diamantes, Granada
O farfurie ca cea din dreapta putea veni din partea casei la un rand de bautura.
Felii de vinete cu sirop dulce, in Ronda.
Divina Tapas, Marbella
Casa El Pescador, Marbella
Mic dejun
Majoritatea aratau ca cel de mai sus. Aici e o portie exagerata, in mod normal era jumatate.
Rateuri
Pranzul din Cordoba.
Burgerul din Bilbao.
Pranz in Malaga, atat in imaginea de sus, cat si cea de jos.
Restaurante Campos De Toro, Cordoba.