Ultima parte a calatoriei de 11 zile prin Spania si Portugalia a fost Galicia. In drumul de intoarcere spre aeroportul din Santander am adaugat cateva locuri din Regiunea Asturias.
In Galicia ajungeam din Porto, iar prima oprirea avea sa fie Vigo, un loc ales pe ideea de oras potrivit pentru un tranzit. Nu l-am ales doar ca este cel mai mare din Galicia si teoretic era bun pentru oprire, aici ne astepta o cina la un restaurant cu o stea Michelin.
Vigo, un alt oras din care nu am inteles nimic
In Vigo am ajuns o data cu lasarea serii si hotelul rezervat pe ideea de apropiere de centru avea sa fie cea mai proasta optiune din calatorie. Zona era plina de masini si nicio parcare nu mai avea locuri. Trecusem din neatentie de parcarea hotelului si o intoarcere a fost posibila dupa vreo jumatate de ora printr-un oras foarte aglomerat…. ca in Bucuresti la ora de varf.
La hotel am fost printre ultimii care au intrat in parcare. Garajul era pentru cateva masini, iar parcarea in sine se facea cu blocarea altor masini. Efectiv se parcau masinile ca intr-un joc de tetris. Conditia sa parchezi acolo era sa lasi cheia la receptie, ca sa mute masina daca este necesar. Surprinzator, dar masina a scapat neatinsa si a fost si mutata de unde o parcasem.
Din Santiago de Compostela, spre Capatul lumii
Altceva in afara de cina la Maruja Limon nu am facut in Vigo. De dimineata am pornit spre Santiago de Compostela si apoi la Capul Finisterre. In Santiago principala atractie este catedrala, dar aceasta se afla intr-un amplu proces de consolidare si nu poti vedea ceva din interior. Esti lasat sa intri, dar cam te plimbi printre schele si cam asta e tot. Ne-am plimbat prin oras, cam rece pentru ce asteptam eu de la Spania, desi cred ca inca nu se trezisera lumea.
Finisterre este punctul de final al pelerinajului Caminito de Santiago si din acest motiv am fost curios sa ajung aici. In Epoca Romana, Capul Finisterre era considerat locul in care se termina Europa pe partea vestica. Dupa ce s-au imbunatatit metodele de calcul s-a stabilit ca cel mai vestic punct este in Portugalia, in Cabo da Roca. Ironic, nici pentru Spania capul Finisterre nu este cel mai vestic punct. Asta imi aminteste de centrul tarii din Romania, ca si l-a noi s-a mutat in urma cu ceva ani.
Calatoria in sine din Santiago de Compostela catre Finisterre a fost de o ora jumatate. Nu ne-a atras atentia nimic pe drum incat sa merite un popas. Pare mai mult o zona rurala cu paduri si terenuri agricole. Merita insa sa ajungi pana la Capul Finisterre, daca timpul iti permite.
A Coruna
Ultimele 2 nopti ale calatoriei au fost in A Coruna. Nu stiu de ce, dar aveam mari asteptari de la acest oras. De ajuns in oras a fost usor, iar dupa ce am lasat masina in cea mai scumpa parcare din oras am mers la hotel, acesta fiind la doi pasi. Tipul de la receptie ne ofera indicatii sa ajungem in parcarea lor deoarece cea din oras e foarte scumpa, de parca nu aflasem deja.
El insa nu stia ca unele strazi erau inchise pentru ceva eveniment. Nicio aplicatie de GPS nu stia care sunt inchise si dupa vreo 45 de minute am reusit sa mutam masina 500m mai departe de unde parcasem initial. Cu ocazia asta mi-am dat seama ce usor este cu tehnologia care te directioneaza cat mai simplu, mai ales cand esti intr-un loc pe care nu-l stii. Dupa o asa peripetie nu imi doream decat o cerveza si un tapas. Pe acestea le-am gasit cu noroc la Manteleria.
Pana sa ma prind ce sarbatoresc si sa caut pe Google, am numit acest eveniment Festivalul Caramelelor, asta dupa ce am dedus cu ce se arunca din masinile care treceau printr-o zona separata cu garduri. Acest festival a durat vreo 2 ore si a scos in strada probabil jumatate de oras. Evenimentul se numeste sarbatoarea Celor Trei Regi Magi (Cabalgata de Reyes) si este unul dintre evenimentele importante din Spania. Pentru copii, aceasta este un fel de Craciunul deoarece atunci primesc ei cadouri.
Orasul am incercat sa-l vizitam in ziua urmatoare. Lista de atractii se rezuma la cateva locuri… si eu care credeam ca nu ne va ajunge o zi intreaga. Am pornit pe jos spre Acvariu. Pana la el mi-a atras atentia o statuie care parea semnata de Botero. Nu gasesc numele operei sau autorul si m-am bucurat cand am gasit in Wikipedia ca e o opera a artistului columbian.
Acvariul era inchis si nici nu era vreun afis despre cand se va deschide sau altceva relavant. Fiind Epifania, multe au ramas inchise. Mai departe de el mai era doar parcul de pe coasta si Turnul lui Hercules. De ele am trecut repejor si cam asta a fost tot. Ar mai fi fost de vizitat Castillo de San Anton, dar nu am vrut sa ne incercam norocul si sa constatam ca este si acesta inchis.
Regiunea Asturias
Ultima zi a calatoriei era una aproape plina deoarece la aeroportul din Santander trebuia sa ajungem pana in ora 17, iar pana acolo erau aproape 5 ore de condus. Practic ne mai ramaneau cel putin 4 ore in care sa vizitam locuri care ne sunt in drum.
Din selectia facuta cu o zi inainte am stabilit sa le luam pe rand si sa vedem din mers ce timp ne ramane. Era clar ca erau prea multe, dar nu puteam estima cat va dura fiecare dintre opriri. Prima oprire a fost Cudillero, unul dintre oraselele colorate din Asturia (sau Asturias).
Parcarea pentru vizitatori este chiar la intrarea in oras si de aici mai ai de mers cateva minute pe jos pentru a ajunge in oras. Acesta nu cred ca are vreo atractie anume, ci pur si simplu atrage prin pozitionarea la malul marii si prin micul golf care se formeaza aici. Ne-am plimbat putin pe stradute si dupa am urcat pana la unul dintre punctele pe care le oferea si Maps-ul ca fiind mirador.
Al doilea oras pe lista era Llastres. Aici insa ne-am rezumat doar la priveliste de la Miradorul San Roque. Orasul e ceva mai mare decat Cudillero si parea ca ne va cere mai mult timp decat aveam.
El Capricho de Gaudi, Comillas
Ultima oprire a zilei a fost El Capricho de Gaudi. Aceasta casa e printre putinele opere ale lui Gaudi care nu se afla in Catalunia. Desi a fost creatia lui, nu a participat la constructie si se spune ca nici nu a vizitat locul. Apare o insemnare cum ca a fost in treacat prin oras in drumul spre Santiago de Compostela, dar cam atat. De altfel, cel care a comandat-o, Máximo Díaz de Quijano, nici nu s-a intalnit cu Gaudi si nici nu a locuit vreodata in casa, deoarece a murit in anul in care a fost finalizata.
El Capricho sufera la capitolul mobilier deoarece acesta a fost vandut de proprietari pe cand casa era inca locuita. Sunt cateva creatii, dar probabil copii dupa cele originale. La exterior insa e bine conservata si restaurata. Fata de operele din Barcelona, as spune despre aceasta ca este una cuminte.
Daca timpul iti permite, tot in Comillas se afla un alt loc unde Gaudi s-a implicat. Palacio de Sobrellano e chiar aproape de El Capricho, noi insa nu am avut timp si pentru el. Mobilierul din palat este creatia lui Gaudi, palatul fiind opera arhitectului Joan Martorell, profesorul lui Gaudi.
Merita Galicia?
Per total cred ca am avut asteptari prea mari de la Galicia si din acest motiv am fost dezamagit. Pare o parte mult mai conservatoare si mai putin primitoare cu turistii nevorbitori de spaniola. In multe locuri chelnerii nu stiau un minim de engleza. Ca atractii cred ca e locul popular pentru plaje, cel putin sunt multe pe aceasta parte.
Ca locuri de vizitat, cred ca multe sunt potrivite pentru explorare la pas. Nu sunt in Galicia, dar mi-au atras atentia Las Medulas si Parque Nacional de Los Picos de Europa. Ambele insa cereau ceva mai mult timp si nici nu era perioada potrivita pentru asta. Probabil o sa-i mai dau o sansa zonei, dar intr-o perioada de vara.