De la 2-3 zile in Minsk ma gandeam sa extind la maximul permis fara viza, adica 5 zile. Pentru asta trebuia sa umplu cu ceva acest timp. Cand timpul e scurt, nu iti ramane decat sa bifezi principalele atractii ale tarii.
Pentru o zi am mers la cele mai populare castele ale Belarusului. Fiind o tara de tranzit intre marile puteri ale lumii, nu a ramas in picioare cu prea mult din istoria ei. Trebuie sa recunosc ca nu aveam prea mari asteptari de la cele doua casetele, mai ales vazand cat de greu se ajunge la ele.
Cum ajungi la ele
Probabil in timpul verii e mai bine cu tururile, dar in timpul vizitei mele (ultimele zile din aprilie), nu s-a facut niciun tur in limba engleza din Minsk. Pe langa asta, nici la castele nu erau ghizi vorbitori de limba engleza. O solutie propusa de o agentie era sa merg cu un tur de limba rusa. Nu am zis nu nici la aceasta varianta, daca chiar nu aveam cum altfel.
La ambele castele se poate ajunge cu transportul public. Iti va trebui o zi plina cu trezit foarte devreme si intors tarziu, dar va fi posibil (teoretic) sa le vezi pe ambele in aceeasi zi. Detalii complete despre transportul public catre Mir gasesti in acest articol si ceva mai recent despre ajuns la ambele in acest topic din TripAdvisor.
Fara tururi si un transport public optim nu mai ramanea decat varianta masinii, inchiriata sau cu sofer. Fara informatii despre trafic nu m-am grabit sa inchiriez si oricum, cred ca aveam nevoie de un nou permis international.
Tur in rusa sau masina cu sofer? Primul pret primit pe varianta de masina cu sofer-ghid a fost de la Minskholidays la 140 euro, pentru 1-2 persoane. Acest pret nu includea accesele la castele sau vreo masa. Nu mi s-a parut exagerat, dar prea mare pentru o tara ca Belarus.
Dupa un schimb de 20+ emailuri, Cei de la freewalkingtour s-a gasit o solutie optima. Cu ei discutasem si de varianta de tur de grup si tot ce aveau era turul in rusa. In acele zile eram doar 2 dornici sa mergem la castele si nu stiam rusa. Eu si o tipa din Singapore. Solutia gasita a fost o masina cu sofer si la castele tur audio.
Eram singurii turisti care doreau tur in engleza si nu aveau cum sa-l faca pentru doi si trebuia sa ne multumim cu acel ghid audio. La cat iubesc eu tururile, a fost mai mult decat suficient. Costul pentru masina a fost de 40 euro (de persoana). Costul intrarii a fost aproape la fel la ambele, 6 euro, cu tot cu ghidul audio.
Castelul Niesvizh
Am inceput cu Niesvizh, considerat cel mai frumos castel al Belarusului. Intregul domeniu a fost achizitionat la mijlocul secoului XVI de familia Radziwill si a fost resedinta familiei pana in timpul Razboiului Mondial. Radziwill a fost una dintre cele mai puternice familiei din perioada Marelui Ducat de Lituania si ulterior din Uniunea Polono-Lituaniana.
In cele cateva sute de ani, castelul a fost reconstruit de mai multe ori in diferite stiluri arhitecturale. Unele dintre ele se regasesc in varianta actuala a decoratiunilor interioare. Incepand cu anul 2006, Castelul Niesvizh se afla pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO.
Plimbarea prin tot castelul a durat vreo ora jumatate. In afara lui nu poti decat sa faci cateva poze la castel, nu are gradinile renovate, ci doar un parc simplu. Si da, la exterior seamana putin cu cel din Fagaras.
Interiorul insa e impresionant. Nu stiu cat are de cand a fost renovat, insa a intrat direct in topul castelelor pe care le-am vizitat. Seamana pe alocuri cu palatele tarilor din Rusia, dar mi s-a parut ceva mai elegant si decorat cu o mai mare atentie la detalii.
Am sa las pozele sa prezinte castelul…
Castelul Mir
Probabil datorita faptului ca aici se ajunge mai usor, este un castel despre care se vorbeste mai des. Constructia lui a inceput-o Ducele Ilinich, tot in secolul XVI. Insa, finalizarea castelului a fost facuta de aceeasi familie Radziwill. Aceasta l-a detinut cateva sute de ani, dupa care l-a vandut catre un general rus, Nikolay Svyatopolk-Mirsky. Se afla pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO incepand cu anul 2000.
Am venit cu mari asteptari dupa Niesvizh si ma asteptam ca Mir sa fie cel putin la acelasi nivel. In realitate, acesta a fost o mare dezamagire pentru mine. Exteriorul este mai interesant si arata mai bine (in poze), dar interiorul mi s-a parut un simplu muzeu.
Aici se afla si un hotel, probabil camerele lui sunt impresionante si schimba impresia despre castel. Ca timp am petrecut vreo ora jumatate, dar o parte din timp a fost pe afara pentru o plimbare in jurul lacului si apoi in turnurile castelului. Nici aici nu sunt gradini impresionante.
Daca ti se face foame, aici e locul unde e bine sa mananci. Nu in castel, ci la o cafenea aflata langa parcare. Daca o sa intrebi soferul/ghidul de loc, cu siguranta va sti. Tot de la sofer am aflat si eu.