Dupa un zbor nu tocmai confortabil, ne vedem aterizati in Melbourne (Australia). Nu prea avem timp sa realizam ca am ajuns ca ne si apare vama in fata. Trecem atat de repede de ne intrebam daca asta e tot sau ne mai fac vreo verificare. Nici nu ajunsesera bagajele, cam atat de repede am trecut. Nu declarasem nimic pe formularul primit in avion asa ca trecem rapid si de urmatorul punct de control. In vreo 30 de minute de cand aterizasem, eram in fata aeroportului.
Stiam ca sunt sanse mici sa primim camera la ora 8, asa ca mai tragem putin de timp. Merg sa iau o cartela sa pot avea internet, lasam vreo doua SkyBus-uri sa plece si intr-un tarziu plecam si noi. Nu ca am fi pierdut cine stie ce timp, bus-urile erau la intervale de 10 minute.
Welcome to Melbourne
Ajungem in statia de bus si abia ce coboram si vine un domn de la SkyBus. Ne intreba daca ne poate ajuta si daca nu dorim transfer la hotel. Fara a sta pe ganduri, ii spun ca ne descurcam si-l rugam sa ne spuna unde-i statia de tramvai. Ma gandeam ca ne va ghida la un taxi sau la vreun alt bus de-al lor, contra cost. A doua zi aveam sa realizez ca serviciul de transfer e gratuit in toata zona centrala si e complementar transportului de la aeroport. Prea tarziu, data viitoare o sa stim! Oricum, unde ai mai pomenit transport public de la aeroport cu transfer la hotel.
Nu am avut nicio curiozitate sa aflu inainte cum e cu transportul in Melbourne. Ma gandeam ca nu o sa fie complicat si voi gasi in statii tonomate de bilete. Cu partea asta nu m-am inselat, doar ca nu era foarte clar de pe tonomat cum se plateste si cum cumpar. Nu avem timp sa citim tot de pe acolo ca vine o doamna sa ne intrebe daca poate sa ne ajute.
Ne spune in cateva cuvinte cum e cu sistemul de transport si cum ca avem nevoie de un card myki pe care-l gasim in multe locuri, dar nu la tonomat. Atunci aflam ca suntem intr-o zona de transport gratuit si ne arata harta unde putem merge gratis cu tramvaiul la orice ora sau zi. Doar daca vom calatori in afara zonei este necesara validarea la urcare/coborare. Si ca sa nu ne intoarcem pana in statia de bus (vreo 100m) sa ne luam carduri, ne da ea ca oricum are mai multe. Ne uitam la ea si nu ne venea a crede. Cauta prin geanta si scoate vreo 5-6 carduri. Ne intreaba cat stam si dupa verifica doua dintre ele sa se asigure ca nu expira inainte sa plecam. Ne spune ca nu au bani pe ele si putem pune noi de acolo de la tonomat. Aproape ca am ramas blocati, am reusit doar un Thank you!
Hotelul era cateva statii mai sus, tot in „Free Tram Zone”. Nu prea am fost convinsi ca am inteles bine cum e cu validarea, asa ca validam la urcare si coborare. Mare greseala! sistemul de taxare a functionat. Plecasem din Melbourne cand am citit ca pentru a ni se face rambursarea, trebuie sa sunam la un numar de telefon si vor opera ei manual acest ramburs.
Ajungem la hotel putin dupa ora 8. Nu ne asteptam sa primim camera la ora aia, dar cel putin vroiam sa lasam bagajele. Spre suprinderea noastra, receptionera gaseste o scuza si ne da camera atunci. Scuza ei a fost ca e posibil sa ploua si e pacat sa stam prin oras. Era 24 decembrie si cred ca a vrut sa faca un cadou de Craciun si nu a stiut cum sa spuna.
Primul pas, reabilitarea
Nu poposim prea mult prin hotel ca sa nu ne ia somnul. Eram la o diferenta de fus orar de doar 4 ore fata de unde plecasem (Hanoi), dar nu dormisem prea bine in minunatul zbor AirAsia si se adunasera vreo 24 de ore de cand ne trezisem. Pe langa asta, era ideal sa ne acomodam cat mai repede cu noua ora.
Primele ore in Australia, dupa o calatorie de aproape 6 saptamani prin Vietnam si Thailanda, au fost ca un program de reabilitare. Primul lucru cu care a trebuit sa ne acomodam au fost strazile si trecerile de pietoni. E imposibil sa nu ai in reflex sa fugi cand traversezi si sa te uiti in toate directie… desi e verde! Asta daca ti-ai amintit ca esti intr-un loc unde se trece pe la semafor si (aproape) toti il respecta.
Urmatorii… alungarea somnului si vizitarea orasului
Facusem din avion o lista cu cateva lucruri pe care sa le vedem si incep sa ma uit pe unde sunt si ce program au. Fiind Ajunul Craciunului, majoritatea aveau program redus si apoi urmau cateva zile libere, unele se deschideau dupa 5 ianuarie. Pe la muzee sau galerii nu mai erau sanse sa mergem, asa ca ne ramane doar sa ne plimbam.
Ma gandesc sa incepem cu Queen Victoria Market, iar acolo ajungem cu City Circle Tram, o linie de tramvai speciala pentru turisti care trece pe la majoritatea atractiilor principale din zona centrala. Aceasta linie este tot gratuita, iar tramvaiul e un model vechi ca sa te simti cu adevarat turist. Un oras cu atatea beneficii nici ca mai intalnisem!
In piata nu am poposit prea mult ca deja eram satui de piete similare de prin Asia. Are istorie, e interesanta… dar nu dupa ce vezi market-urile de noapte din Vietnam sau Thailanda. Noi ajunsesem in zona clasica cu hale si magazine in aer liber. Mai apoi, cand ne indreptam spre centru, am vazut cat e de mare piata si cum noi ne plimbasem doar printr-o mica parte. Nu am inteles de ce e in top, ca in afara de a cumpara fructe sau manca, probabil mai ieftin, nu vad ce ai face ca turist pe acolo.
Urmatoarea destinatie, gradinele Carlton si apoi zona Fitzroy. Gradinile gazduiesc si Melbourne Museum, dar urma sa se inchida foarte curand. Admiram cladirea Royal Exhibition Building si gradinile incredibil de verzi. Si cum nu era destul, din loc in loc, copaci cu flori mov. Dupa o dimineata ploioasa, temperatura ajunsese spre 35 de grade pe la pranz. Un moment perfect pentru o bere in Fitzroy, tot aici am luat si pranzul. Zona aceasta e una a artistilor mai mult sau mai putin intelesi, asta ca sa nu zic direct hipsteri.
Ne continuam plimbarea spre centru si ne oprim in oraselul lui Mos Craciun din apropierea Catedralei St Paul. Nu am vorbit cu mosu’ ca era prea ocupat cu cei mici, dar speram sa ne vada pe acolo si sa stie unde suntem. Nu cred ca ne-a vazut ca nu am porimit niciun cadou! Ne-am mai invartit prin centru, ne-am plimbat pe promenada raului Yarra si am decis sa dormim un pic.
Ne propusesem 2 ore cat sa ne trezim la o ora buna pentru cina… si au fost vreo 4 ca nu am auzit alarma. Din fericire eram in apropiere de China Town, probabil singurul loc in care se mai putea manca cand altii desfaceau cadouri. Partea buna e ca nu am mancat asiatic, ci am gasit un loc care avea si gratar… sa fi fost oare mana lui Mos Craciun?
Craciun in Melbourne
Ziua urmatoare ne trezim cu greu si dupa mic dejun plecam in cautarea unei cafele bune. Stiam deja din ziua anterioara ca multe vor fi inchise, dar mai speram ca vom gasi ceva. Mergem in statie, iar acolo ne-am “lovit” din nou de amabilitatea australiana. Ma uitam pe harta din statie fara sa caut ceva anume, stiam deja unde vom merge, dar un domn s-a simtit dator sa vina sa intrebe daca nu avem nevoie de ajutor. Ii multumesc, dar chiar nu aveam. Ne spune totusi ca daca vrem sa mergem la plaja, de acolo se pleaca cu tram-ul 96.
Mergem in zona docurilor, aproape toate magazinele si cafenelele inchise, o singura cafenea, ce era a unui hotel, mai era deschisa. Cum se cam facuse ora de pranz, ne gandim sa mergem din nou in Fitzroy ca poate gasim ceva. Noi ne-am dus, dar ele au fost inchise toate! Ne-am intors in locul sigur, China Town.
Ne indreptam la pas spre centru, cam totul inchis si pustiu. Doar locurile administrate de arabi sau asiatici mai erau deschise. In general foarte putina lume prin oras. Ce-i drept ca era si foarte cald, stiu ca verificasem la un moment dat si erau 38 de grade.
Inca era devreme si hotaram sa vedem si plaja Kilda la care se putea ajunge usor, ne spusese si domnul din statie. Daca tot eram prin centru, am traversat gradinile Queen Victoria si am mers pana la
Lumea care lipsea de prin oras, era toata la plaja. Traditionala masa de Craciun a fost inlocuita cu multa bere si balaceala. Nu lipseau bradutii impodobiti si caciulitele rosii. Bine, nici craciunitele in costum de baie. Ne-am plimbat pe faleaza si am pornit spre oras ca nu aveai unde sta acolo si soarele ardea ca in mijlocul zilei. Spre surprinderea noastra, nici un loc prin zona de unde sa-ti cumperi ceva… nici macar apa.
Cina a fost tot in China Town ca acum stiam sigur ca nu avem de ales. Incepusem chiar sa ne bucurm ca putem manca la grill si nu vom mergem la fast-food. Daca ma gandesc mai bine, as putea spune ca ne-am gatit noi masa de Craciun. Acest restaurnat cu grill, unde fusesem si in ziua anterioara, era unul montat in masa si ce iti comandai se gatea in fata ta. Cum chelner-bucatarul mai facea si altele, ne-am cam gatit singuri cina 😀
Docklands
Pe un panou din fata se transmitea un concert de Craciun.
“Parcarea” din apropierea plajei Kilda
Fitzroy