Puiul este favoritul meu, iar in bucataria asiatica se gaseste in multe preparate delicioase. Din bucataria chinezeasca imi place foarte mult plita incinsa. Am fost reticient pentru mancarea japoneza deoarece nu eram  sigur de calitatea ingredientelor. Cand am ajuns in Asia insa nu am mai stat pe ganduri. Iar daca vorbim de mancare asiatica implicit apar si betisoarele. In Romania din fericire primesti furculita pe langa betisoare si alegi tu cu ce sa mananci. Din acest motiv nu am fost nevoit sa invat sa le folosesc.

Prima oprire in calatoria din Asia a fost in Singapore. Aici, chiar daca era mancare asiatica care se putea manca cu betisoarele, primeam si furculita. Am incercat diverse, chiar si ceva simplu japonez am mancat. Dar indiferent ca era restaurant sau zonele lor traditionale de servit masa, furculita nu lipsea de pe masa. Asa ca am plecat din Singapore fara sa ating betisoarele.

“Practice makes perfect”

In Kuala Lumpur cand am ajuns am prins curaj si am mers direct intr-un restaurant japonez. Am ramas surprins de preturile mai mici ca in Romania si am comandat cel mai complex meniu de o persoana pe care-l aveau. Exceptand cateva lucruri de acolo, nu am inteles ce urmeaza sa primesc. Si vine si tava cu bunatati. Dupa ce am ramas fascinat de cum arata am observat ca am primit doar betisoare.

Stiam ca daca nu primesti furculita intr-un restaurant asiatic, nu este politicos sa ceri una. Bine bine, dar foamea mea nu stie de politete. Mi-am facut curaj si am luat betisoarele incercand sa le foloseasc. Mi-am dat seama ca nici sa le tin in mana nu stiu, ce sa mai vorbim de prins mancarea cu ele. Am chemat chelnerul si l-am rugat sa ma invete. S-a uitat putin suspect la mine si dupa ce m-a intrebat de unde sunt s-a apucat de lectii de manuire a betisoarelor. A incercat el sa-mi explice si sa-mi puna betele in mana. Fara succes insa. Nu a renuntat si a chemat si o colega care avea alta tehnica si alte explicatii. Dupa multe incercari am renuntat ca era clar ca mana mea nu vrea betisoare si foamea nu mai poate astepta. Vazand ca vreau sa renunt m-au incurajat cu clasicul “Practice makes perfect”.

Cu “Practice makes perfect” in gand am incercat dupa ce m-au lasat singur sa vad ce iese. Vazand intr-un final ca nu iese si ce se putea manca cu mana am cam terminat, mi-au adus zambind o furculita. Dupa aceasta experienta am cam fost atent in zilele urmatoare unde si ce mananc.

Hong Kong – Mananci cu betisoarele sau mergi la fast food

Nici nu am ajuns bine in Hong Kong si deja parea ca o sa fie complicat cu mancarea. In gara centrala am mancat prima data si m-am trezit ca doar betisoare pot primi. Am reusit totusi sa mananc aproape tot, ba cu un betisor, ba cu mana, important era sa termin mai repede.

Pentru mesele urmatoare am cautat locuri unde sa mananc ceva la care sa nu aiba cum sa-mi dea doar betisoare. Intr-un singur loc am primit furculita la cerere, unele chiar nu aveau. In una din zile am mancat la Starbucks o lasagna ca alternativa la burgeri sau alte minunatii care le gasesti la fast food. Imi era tot mai clar ca o mancare buna cere cunostinte de mancat cu betisoare.

Si s-a produs minunea…

Nu m-am resemnat si am tot incercat sa invat sa folosesc betisoarele. Nu-mi iesea sub nici o forma si aproape ca ajunsesem expert la mancatul cu un betisor. La plecarea din Hong Kong am facut un tur de aeroport in cautarea unui restaurant care sa aiba mancare ok si… furculite. Foamea mea nu mai avea rabdare de mancat cu un betisor. Poate nu am cautat eu unde trebuie, cert este ca nu aveam de ales decat intre McDonald’s si cateva restaurante asiatice. Am ales unul care parea ca este ok si oricum deja prevedeam un mancat cu mana.

Am luat totusi in joaca si betisoare. Din vreo cateva incercari au inceput sa se lipeasca de degete. Nu-mi venea sa cred ce simplu este. Am inceput cu pui-ul care era mai mare si am continuat cu salata. Mi-a iesit chiar si la orez. Aproape ca-mi venea sa strig Evrika!!! si sa ma intorc in Kuala Lumpur sa savurez pe deplin minunata tava.

Si da, a avut dreptate chelnerul din Kuala Lumpur, practice makes perfect. Insa pana la mancatul cu doua bete, e bine totusi sa fii expert la unul singur.

Si mai jos poze dupa ce incepusem sa controlez betisoarele 😀

Ce am mancat in Kuala Lumpur.