Sintra aproape ne consumase toata energia si cel mai important, timpul pe care-l aveam sa vizitam cateva puncte din aceasta parte. Dupa un pranz tarziu, ca multe altele din aceasta calatorie, decidem cu ce mai ramanem dintre locurile ramase in aceasta zona. Mai mult de 2 ore de lumina nu mai puteam avea si stiind ce ne asteapta pe drum stabilim ce mai vedem inainte de Nazare, aici fiind cazarea din acea seara.

Cabo del Roca & Azenhas do Mar

Am lasat Sintra in urma si ne-am indreptat spre Cabo del Roca. Drumul pana aici e prin cateva satuce foarte dragute. Din pacate nu aveam timp sa ne oprim sa ne plimbam prin ele. Insa nu te grabi prea tare cu condusul deoarece este posibil sa te intalnesti cu transportul public sau autocarele de turisti si cam trebuie sa le dai prioritate din lipsa de spatiu.

Locul e popular deoarece este cel mai estic punct al continentului. E atat de popular incat a ajuns sa fie clar delimitata zona de vizitare pentru a nu cadea careva in ocean. Evident ca nu toti turistii care ajung aici stiu sa citeasca mesajele si amenzile si multi sar gardul pentru a cautat cel mai bun unghi.

Descoperirea vizitei anterioare in Portugalia a fost micutul satuc de pe coasta si eram curios sa vad daca a ajuns sa fie turistic. Am ajuns in Azenhas do Mar dupa apus si am fost surprins sa vad ca inainte de intrare a fost amenajata o parcare si un loc de observare. In satuc nu pare ca s-au schimbat lucrurile si cred ca inca e departe de valul mare de turisti.

• 

• 

• 

Nazare

Din Sintra urma sa mergem in Porto, dar cum nu voiam sa facem tot traseul pe intuneric aveam nevoie de un punct de tranzit. Locul potrivit ca distanta parea a fi Nazare. Un loc ales pur intamplator, dar care s-a dovedit cea mai buna varianta de oprire pe aceasta parte. Desi, nu cred ca mi-ar fi parut rau sa ramanem in Azenhas do Mar.

Hotelul ales nu a fost cel mai bun, in schimb a compensat restaurantul unde am avut cina. Acesta a fost al doilea loc cu farfurie Michelin unde am mancat in aceasta calatorie. Mai multe despre asta intr-un articol dedicat.

In ziua urmatoare am mers la cele 2 miradoruri populare in Nazare. Aveam sa aflam ca locul e recunoscut pentru cele mai mari valuri din lume si un paradis al surferilor. Sezonul valurilor bune de surf este din noiembrie pana in martie si chiar si atunci erau cativa care isi incercau norocul. Am stat aproape o ora sa-i privim, dar nu a venit acel val care sa le dea ocazia sa se ridice si sa ne fascineze pe noi cei cativa zeci de privitori de pe margine.

• 

• 

• 

• 

Manastirea Batalha si Sanctuarul din Fatima

Timpul parea suficient pentru a acomoda si altceva pana in Porto. Orasele din traseu nu pareau o optiune si ne orientam spre ceva mai rapid de vizitat. Asa a aparut in plan Manastirea Batalha si Sanctuarul din Fatima .

Manastirea Batalha este considerata cea mai frumoasa in stil gotic din Portugalia. Rusine mie ca nu am citit de ea inainte si sa o includ din start. Lucrarile la ea au inceput in 1386 si dupa aproape 150 de ani si mai multi arhitecti si regi s-au oprit. Din lipsa de fonduri, regele Joao de Castillo a decis sa se ocupe mai mult de Manastirii Jeronimos din Lisabona. Dupa cateva batalii din vremea lui Napoleon locul a ajuns o ruina. Abia in 1840 au inceput lucrarile de restaurare.

In prezent Manastirea este in mare parte un muzeu. Restaurarea si mai apoi conservarea s-au facut impecabil. Nu am mai vazut ceva atat de impresionat la o catedrala de la cea din Cambridge (UK). Accesul in zona principala este gratuit, insa ceea ce conteaza la aceasta manastire este contra cost. Nu ezita sa o vizitezi complet si foarte important, urmaresti traseul propus ca altfel s-ar putea sa ratezi capela neterminata.

La prima vedere nu o sa ti se para ca lipseste ceva la exterior, insa dupa ce iesi prin spate o sa vezi intrarea intr-o capela care pare o anexa a Manastirii. Aceasta nu a mai reusit sa fie terminata, iar cupola lipseste. Probabil ar fi fost mult mai inalta decat cea existenta si mult mai impresionanta.

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

Sanctuarul din Fatima a fost al doilea loc al zilei. Acesta este unul dintre cele mai importante locuri de pelerinaj pentru catolici. Probabil in momentul rugaciunilor, care au loc in ziua de 13, din mai pana in octombrie, este dificil sa vizitezi locul. Despre acest loc si importanta lui poti sa gasesti detalii aici, nu are sens sa reiau ce am citit in diverse locuri. La inceput de ianuarie era aproape pustiu.

• 

• 

• 

• 

Porto

Porto ne-a primit cu ploaie si prea multe nu am reusit sa facem. Am decis sa lasam pe ziua urmatoare vizita de oras si sa ne multumim doar cu cina, aceasta am fi dorit sa fie la Palco, dar era coada si sanse mici sa prindem o masa. Urmatoarea optiune a fost si cu succes. Restaurant Raiz s-a dovedit o optiune buna si un loc pe care il recomand.

Pe la gara populara pentru moziacurile albastre (azulejo) trecusem ca ne era in drum spre Palco, dar era prea aglomerat sa o putem admira. Am revenit in schimb de dimineata, mai ales ca ne propusesem sa incepem vizita orasului inainte de ora 9.

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

Motivul pentru care ne doream sa fim atat de matinali era Libraria Lello. Un loc mult prea popular pentru ce ofera, aveam sa vedem dupa intrare. Desi am ajuns cu 20 min inainte de deschidere erau deja la coada cel putin 50 de persoane. Libraria in sine este mult prea mica pentru cati oameni ajung simultan in ea. Am iesit repejor din ea si am profitat de bilet al carui pret era o reducere la oricare carte cumparata. Noi am cumparat Alice in Tara Minunilor deoarece e era o editie sub numele librariei si pentru ca Micul Print se terminasera :(.

• 

• 

• 

• 

Am lasat in urma libraria si am cobor spre faleza raului Douro. De aici am luat furnicularul si am ajuns pe Podul Luis. Cateva selfiuri si vreo suta de poze mai tarziu eram din nou jos, dar pe partea cealalta. Apropo de coborarea din partea de sus din Gaia. Sunt cateva stradute pe unde se poate ajunge pe malul raului, insa un loc bun de coborare este straduta Calsada da Serra si apoi intrat in partea din apropierea podului. E locul perfect de unde poti face cateva poze cu podul.

Pe lista nu mai era cam nimic si se facusera tarziu pentru a mai ramane in Porto. Am mers pentru un pranz tarziu la Bacalhau si cam asa am incheiat vizita. A fost placuta revederea, dar ca si data trecuta, nu m-a atras prea mult acest oras.

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

Ca de final

Revederea Portugaliei a fost placuta, dar mult prea aglomerat pe final de an. In urma cu 7 ani era liniste si parca mai ingrijite orasele vizitate. Pe atunci nu eram atat de pasionat de mancare si nu aveam o impresie, acum insa am descoperit o Portugalie cu o bucatarie interesanta. Evident, nu concureaza cu Spania, dar nici departe de ea nu este.

Voi reveni? Cu siguranta ca da! Insa sigur nu va mai fi in momente din acestea cu varf de turisti. Poate data viitoare va fi pentru plaja, iar partea de Sud va fi cea care va ocupa intreaga calatorie.